Sunt zile cand ma simt atat de ciudat.Sunt zile cand ma simt deosebit de ciudat.Alte zile cand devin impenetrabila celorlati.Alte zile when i’m intoxicated with desire…si numai tampenii din astea filozofice.E de la efectul de primavara.Astenia asta.
Sunt inca socata de ce ai zis zilele trecute.Ai zis ca mi-am schimbat privirea si ca nu mai gasesti roua cu fericire prin ei.Spui ca zambetul meu dispare cand tu apari.Si spui ca tot ce exprim e fara culoare.
Eu cu tine certandu-ma.STOP CADRU.FLASH:
Suntem surprinsi in cadre alb negru sau sepia,cateva inecate in negru,cu tine enervat si eu tipand,in niste posturi ridicole,excesiv teatrale,in decoruri caraghioase.Ne fortam sa scoatem cuvinte fara nuanta,fara prea mult sens in ele dar care dor si pe mine ma scot din minti.Sunt increzatoare.Stiu ca tu ai undeva ascunsa o reteta a fericirii.Sau poate ai dreptate.Poate sunt dificila si nemultumita in orice si poate tu chiar ai dreptate cand imi spui ca imi trebuie manual de folosire.Dar e foarte simplu.Tu trebuie doar sa te bucuri cu mine,sa ma invelesti in zambete,sa transformi egoismul si rautatea in imbratisari multe,sa iti faci o mie de vise si sperante alaturi de mine si sa nu iti pese de nimic.E asa greu?Nu-mi mai judeca chipul si da un zoom in sufletul meu.Superficialitatea culorii iti va da de gandint.Fotografia oricum poate sa tradeze:ne arata cu cruzime trecerea nemiloasa a timpului,tristetea din ochi si praful ce se asterne pe miscarile noastre aceleasi in fiecare zi.
Mecanica mea e ciudata dar mecanica ta e si mai ciudata,trebuie sa recunosti.Hai ia-ma de mana si nu spune nimic.Vom fotografia pe altcineva.You still have magic in your fingertips and i still have that passion for you.

Genunchii mei sunt fierbinti si mintea mea viseaza la un tango cu tine.Imi voi lua pantofii de lac care iti plac tie si voi lua un taxi pana la tine.Cativa stropi de parfum pe incheietura mainii te vor scoate din minti.
Taxiul ma astepta deja in fata curtii.Am alergat spre el si m-am impiedicat de o scara.tocul de la pantoful stang s-a rupt.M-am intors cu parere de rau spunandu-mi in gand”-Ahhh.Nu e bine sa te intorci din drum.”
M-am asezat pe scaunul din spate incercand sa imi aranjez tinuta.M-am saturat de “elegant”.Mi-e dor de tinuta de scolar si de tricourile colorate.

-Strada Trandafirilor,numarul 2,bloc 112.
Mereu ma uit pe geam.Imi plac luminile si tot ce misca.Ma fascineaza orasul noaptea.In taxi rula o melodie de la Placebo iar eu visam la dimineata rece de maine in care eu cu tine vom sta lipiti,visam la tangoul mult asteptat la care voi dansa in sandale pentru ca pantofii din lac s-au rupt.

-E atat de frumos orasul noaptea,nu credeti?
Era evident ca asta credeam odata ce il sorbeam din priviri la fiecare kilometru si stop.Nu intelegeam de ce un taximetrist trebuie sa vorbeasca cu clientul.Urasc asta,ii prefer pe cei tacuti.-

-Da asa e.
-Ce bine de dumneata domnisoara ca sunteti tanara.Aveti toata viata inainte,pacat ca e grea si pliiiina de lucruri placute si neplacute.
Ce putea sa stie el de viata.Ce stia despre viata mea inainte si despre lucrurile placute si neplacute din ea.I-am zis un “da” aspirat si am continuat sa privesc pe geam
-Persoanele iubite va pot face sa suferiti atunci cand nu va asteptati si chiar daca “orasul e intotdeauna luminat, pana de curent poate fi foarte dureroasa”.
Ce tot indruga asta aici?Ce vrea de la viata mea grea si de la orasul asta si cu pana de curent cu tot.Noroc ca am ajuns.Ii spun un “Pastreaza restul!” cat mai rece si cobor repezindu-ma spre usa ta.O deschid.Inca mai am cheia de la apartamentul tau si voiam sa iti fac o surpriza.
Pe jos e o rochie si nu e a mea.Pe pat esti tu si o femeie si nu sunt eu.Stau sprijinita de tocul de la usa si am nevoie neaparat de ceva care sa imi taie greata.Tangoul meu nu a fost deloc romantic,mai degraba tragic.Tu esti cu ea si in camera nu se aude decat Jazz.
Pantofi nenorociti.Taximetristul avea dreptate.
Ai alergat dupa mine m-am impiedicat din nou pe scari si mi-am rupt tocul drept.Nu vreau explicatii.
Mai bine port balerini.

-Hm domnule,ma scuzati,dar aveti ceva ce imi apartine.Ti-ai strecurat mana prin pieptul meu si ai furat-o.Si ce mi-ai dat in schimb?Imi aduci soarele in fiecare dimineata si luna in fiecare noapte.Esti alcatuit din vise,zambete si culori.Totul se potriveste cu felul meu de-a fi.Numele tau are atatea sensuri si cand in rasuna in cap,imi curg mii de senzatii prin vene.Pana si mana mea se potriveste cu mana ta.Si impreuna fac cea mai draguta intalnire de degetele indragostite.Stau si ma uit la tine.Pe spatele tau infloreste primavara.Esti plin de ghiocei printre gene si ai numai miros de zambile.Imi vine sa alerg prin tine si sa strig cat te iubesc.In vitrine sta asezata fericirea noastra iar peste tot sunt reclame la iubirea noastra.
-Hm domnule,ma scuzati, dar miros a dumneavoastra.Se pare ca am si eu ceva ce va apartine.Am si eu cateva arme.Am si eu cativa fluturasi care ii trimit spre tine cand te sarut.Am si eu cateva cuvinte dragute care sa iti tina de urat.Am si eu o privire care sa se joace cu a ta.
Pielea mea cand o intalneste pe a ta se confrunta cu o multime de fiori.Iti mangai parul si apele de pe pieptul tau nu s-au retras.Te ridici…si iei si respiratia mea cu tine.Iti spun intr-un mod complex,un simplu “mai stai” si tu ma asculti si te intorci inapoi in bratele mele.Conturul trupului tau il pot face cu ochii inchisi cu o creta colorata.Il voi pune intr-un tablou unde ma voi semna.Si va fii o opera de arta la expozitia aia de arta unde voiam noi sa mergem.
-Hm domnule,ma scuzati, emotiile mi-au fugit din palme dar mi-am facut curaj sa va zic. ca ne vom intalni in acelas loc intr-o bucata de noapte.Restul soapte.

Ma enerveaza la culme cand esti plecat asa departe.Eu sunt aici cu tine doar in gandurile mele si intr-o liniste deplina unde se aud numai microparticulele din orbitul pe care il mestesc de vreun sfert de ora.Cred ca o sa il arunc si o sa ma bag in cutia aia mare de bomboane cu lichior de pe masa mea.Le ador.Imi plac la nebunie.Dar si de tine imi place la nebunie chiar daca nu esti facut din ciocolata si nu ai lichior.Ma simt bine cu tine.Ma simt ca intr-un montagne-ruse cu tine unde nu pot sa imi exprim senzatia.Ma simt ca un alpinist tinandu-se pe o mica crevasa cu o senzatie de frica.Ma simt ca un copil implinit,cu multe bomboane si ciocolate in mana.Am hotarat sa scriu macar o jumate de ora despre tine.Sa sti ca imi lipsesti chiar daca nu am vorbit cu vreun porumbel sa iti trimita vreun mesaj.Ma gandesc la tine intotdeauna si la mirosul pielii tale care a ramas pe perna mea.A nins iar.Daca erai aici ar fi fost a 6-a ninsoare pe care am fi vazut-o impreuna.
Abia astept sa vi si sa te iau in bratele mele.

I open my eyes and i’m next to you.Era prea devreme sa te trezesc, asa ca mi-am preparat in bucatarie cafeaua mea cu frisca si scortisoara.Zilele trecute am dat de niste tigari geniale colorate care merg perfect cu cafeaua asta de dimineata.Eu inca zic ca nu m-am apucat de fumat decat ocazional,si uite-ma cat de des vorbesc despre ele.Am vorbit atatea despre tigarile astea nenorocite si am uitat de cafeaua mea care a dat in foc.Mereu mi se intampla asta si eu la filtru nu o fac.Te privesc… sprijinita de tocul ushii alaturi de ceasca mea de cafea in care suflu sa se mai raceasca.Tu inca dormi la fel de frumos alaturi de cativa fluturi langa tine care sa iti vegheze visele.Ma intorc in bucatarie.Cafeaua s-a mai racit si fumul de tigare parea ca o colonie de riduri.Am deschis radioul,am dat pe un post oarecare si am continuat sa sorb din scortisoara care mai ramasese pe margine.Ah…prognoza meteo.
-De dimineata va fii foarte cald.Va adia putin vantul pe sira spinarii dar imbratisarile de dupa vor tine de cald.Dupa-masa va ploua putin cu mangaieri si vorbe dragute.Va tuna de la bataile de inima si zambetele vor produce fulgere.Seara gradele se vor ridica si inima va devenii organ comun.Respiratia va face copacii sa se clatine si sa se uneasca la fel.Nu va luati umbrele chiar daca soarele o sa se imbolnaveasca.O sa radiati mai mult ca el si se va vedea in priviri.
Mi-am terminat cafeaua.Pachetul e jumatate plin.Ma intorc la tine…te-ai trezit.Iti fur un sarut pentru micul dejun.Si inca unul ca se zice ca micul dejun e cea mai mai importanta masa.Si inca unul ca sti ca eu nu ma satur asa repede. Azi ne vom imbraca subtire ca e cald.
Tu nu ai inteles ce am vrut sa zic cu asta.Am zambit dragut si am tinut minte frecventa de la radio.

Si uite asa ne-am trezit in casa de pe marginea plajei.Stand in fiecare dimineata in mansarda noastra savurand ceaiul bestial facut de tine,din canile noastre grozave alaturi de biscutii aia digestivi deliciosi.Nu stiu cum am putut omite amanuntul cel mai important:sunetul valurilor care se lupta care sa ajunga primul la linia de sosire.Cel mai frumos mic dejun e cel pregatit de tine.
-Hai sa ne plimbam pe plaja.
Ah sti prea bine ca imi place plimbarea pe plaja de dimineata.Sa simt nisipul rece si sa imi ascund frigul in tine. Sa imi cauti muuuuulte scoici dragute si sa imi faci margele din ele iar eu sa alerg si sa te stropesc cu apa,tu sa ma prinzi de mana si sa ma saruti de fata cu marea.Azi nu vreau.Azi nu vreau sa ne plimbam pe plaja.Azi vreau sa inot in larg pana obosesc ,si sa ma las ushor pe spatele tau ,sa inoti cu mine inapoi.Ce bine iti sta ud.
Prognoza nu a tinut cu mine azi.A inceput sa ploua.Si ce daca?Noi continuam sa alergam pe plaja pe nisipul si mai ud.Scoici nu mai sunt dar noi suntem fericiti cand simtim ploaia pe piele,printre gene si printre noi.Ne intoarcem in casa.Buzele tale imi ranesc respiratia si aerul gurii mele iti usuca fiecare picatura a ploii.Ne strangem toti in brate si tragem perdelele.Care toti?Eu tu si vantul.
Un pahar de vin.Ne aprindem o tigare si la ultimul fum tras ne gandim ce sa facem mai departe.A iesit soarele.Ne-am terminat vinul.In coltul buzelor apare un zambet.Tu stii ce vreau.Tu mereu stii ce vreau.Castele de nisip vom face pana la apus.Adormim cu luna.

Uhm.Azi 26 ianuarie am implinit varsta de 16 ani. Vai parca ieri suflam in tortul de 12 ani.E soare e o zi frumoasa.Eu voiam sa ninga dar asta e partea doua.Ce bine ma simt de ziua mea.Cred ca m-am mai ingrasat cu un kil si mi-a mai crescut parul in rest i’m the same.Sunt o persoana destul de fericita.Am persoane care ma iubesc ,care sunt langa mine cand trebuie si care imi suporta figurile si glumele mele de copil copac.Ma duc sa suflu in tort

Oamenii spun:Ce urata e vremea!
Eu spun: Sunt sigura ca o sa fie soare azi.
Oamenii spun :Avem atatea probleme!
Eu spun:Sunt atatea solutii.
Oamenii spun:Fericirea e in masini,femei si bani.
Eu spun:Sunteti prosti,fericirea e cand ai cui sa ii spui noapte buna si buna dimineata.Fericirea e cand imbratisarile sunt multe in momentele tale importante.Fericirea e cand nu te simti singur atunci cand esti singur.
Oamenii spun:Te iubesc ca pe cer,ca pe soare.
Eu simt:ca{te} iubesc. simplu din doua cuvinte.
Oamenii spun: ce as sta acum pe o insula,la plaja fara griji.
Eu spun:”If I lay here If i just lay here Would you lie with me and just forget the world?let’s waste time,chasing cars.”

Incep sa cred ca ce arde ca o lumanare e clipa aia dintre noi toti.E chiar cu aroma de portocale lumanarea.E dulce la miros dar cat incepe sa arda mai mult devine “acra” exact cum e portocala si sucul ei.Sau mai bine cu aroma de kiwi.Cand crezi k iti place,dai de samburii aia mici si inecaciosi.Trebuie sa termin cu salata asta de fructe din lumanari.Ce stiu eu despre clipa?Mai nimic.Nu stiu deloc sa o traiesc si nu risc niciodata.Nu stiu sa zambesc atunci cand stau cu urechea lipita de inima ta si sa aud cum pompeaza sange in toate organele tale.Stiai ca daca toate vasele tale de sange ar fi puse cap la cap, ar avea 100.000 km -suficient pentru a inconjura Pamantul de doua ori?Nu ma supara,sunt in stare sa iti produc un preinfarct ca apoi tu sa ma rogi sa iti tin inima langa a mea.
Canta-mi…povestea sa n-o mai uit nici cand nici cum.Du-ma…aiurea.

Perversa privire ce o dadea Adina cand a intrat in cladirea aia caramizie cu un design ciudat.Razvan mereu bea un Martini Dry la masa din colt.De trei seri o observa pe Adina dar nu a avut niciodata curajul sa intre in vorba cu ea.Ciudat este ce-i drept.Razvan este un barbat cu sarm,are tupeul potrivit pentru un flirt dragut,stie sa vorbeasca si este destul de sensibil incat sa roseasca la cererea unui numar de telefon.Ciudat e ca la Adina o ia razna totul.O vede cum paseste cu rochia ei cea neagra,care ii dezvelea umerii ei lati ce impun respect.Matasea ce se modela ushor pe ea,ii scotea in evidenta spatele ei drept si eleganta care se face remarcata inca din parul ei,din gesturile ei si din machiajul natural care e aplicat la fel de elegant.
He got that crush on her.*[that crush=prin definitie,reprezinta nebunia de inceput.momentul cand vrei sa iti fie pulsul inimii,orele sau zilele cand iubesti neconditionat,in care il/o visezi inca o zi si inca o zi,in care iti vine se i te azvarli in brate,sa ai dureri dragute si suportabile de burta chiar daca suna cam masochista chestia,sa canti in germana chiar daca nu stii germana,sa innebunesti,sa te simti indragostit cand stii ca de fapt nu esti]
E imposibil sa se duca la ea.E imposibil sa ii ceara o intalnire.E imposibil sa isi mai ia inca un Martini pentru ca deja e la al 6-lea.
-Rad de mine.ce se intampla Razvan cu tine?Uite-le pe celelate cum se uita la tine si tu astepti pe “dama de inima neagra”.La al saptelea Martini deja vorbesc singur.Ce o fii o fii!!

-Buna seara…! ii spun eu incet si timid.Ma simteam ca in liceu.
-Buna seara stimate domn,imi spusese ea cu vocea ei care ma innebunea si care se potrivea perefct cu melodia franceza de pe fundalul clubului.Eram un tampit.Cum ma puteam comporta asa si eu nu o cunosteam?Poate chiar era naiva.Poate chiar era inculta si eleganta ei era doar o masca.O dau in diverse si deja devin si mai tampit.Ce mai conta?Mie imi place.
-Razvan…incantat.
-Adina incantata.
Un Martini si pentru ea.O tigare o vorba,un sarut ,inca un martini,apartamentul meu de artist,portretul ei pictat pe o mie de foi,matasea din rochia ei imprastiata prin toata camera,i-am pictat din Univers numai dintr-o noapte.Mi-ai dansat in minte.Si printre degetele tale a rasarit lumina.Era dimineata.Am reusit ce voiam.Pe perna din dreapta mea numarul de telefon era notat.Rochia de matase numai era.